Nu toate depozitele de grăsime din corp au același rol. În timp ce grăsimea albă este responsabilă în principal de stocarea energiei, grăsimea brună are o funcție diferită: consumă energie pentru a produce căldură. Cercetătorii sunt tot mai interesați de acest țesut, după ce un studiu care a analizat datele medicale a peste 100.000 de persoane a identificat o legătură între activitatea grăsimii brune și o frecvență mai redusă a unor afecțiuni metabolice, cardiovasculare și chiar psihice.
Grăsimea brună transformă energia în căldură
Organismul uman conține mai multe tipuri de țesut adipos, fiecare având funcții diferite. Cel mai răspândit este țesutul adipos alb, care depozitează energia sub formă de grăsimi și contribuie la protejarea organelor interne.
Grăsimea brună funcționează diferit. Aceasta conține un număr mare de mitocondrii, structuri celulare implicate în producerea energiei, și o proteină numită UCP1, care permite transformarea unei părți din energia disponibilă în căldură.
Procesul este cunoscut sub denumirea de termogeneză și ajută organismul să își mențină temperatura atunci când este expus la frig.
Pentru a produce căldură, țesutul adipos brun utilizează glucoză și acizi grași din sânge. Tocmai această capacitate a atras atenția cercetătorilor, care încearcă să stabilească dacă stimularea sa ar putea contribui la prevenirea unor boli metabolice.
La adulți, grăsimea brună se găsește în special în regiunea gâtului, deasupra claviculelor și în anumite zone ale toracelui.
Un studiu realizat pe peste 100.000 de persoane a evidențiat beneficii importante
Multă vreme, oamenii de știință au considerat că grăsimea brună este prezentă în cantități semnificative doar la nou-născuți și copii, având rolul de a-i proteja împotriva temperaturilor scăzute.
Cercetările moderne au demonstrat însă că acest țesut poate rămâne activ și la vârsta adultă.
O analiză amplă, care a inclus date medicale de la peste 100.000 de persoane, a evidențiat că indivizii la care a fost identificată grăsime brună activă prezentau mai rar anumite probleme de sănătate.
Printre acestea se numără diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială și bolile cardiovasculare.
Rezultatele sugerează că grăsimea brună ar putea avea un rol mai important în reglarea metabolismului decât se credea anterior.
Totuși, studiul este unul observațional, ceea ce înseamnă că a identificat asocieri, nu o relație directă de cauzalitate. Nu se poate afirma, pe baza acestor rezultate, că activarea grăsimii brune previne automat apariția bolilor.
Legătura surprinzătoare dintre grăsimea brună, depresie și anxietate
Una dintre observațiile care au atras atenția specialiștilor privește sănătatea mintală.
Datele analizate au arătat că persoanele cu grăsime brună activă prezentau o frecvență mai redusă a depresiei și anxietății, comparativ cu cele la care acest țesut nu fusese identificat ca fiind activ.
Descoperirea ridică noi întrebări despre relația dintre metabolism, procesele inflamatorii și funcționarea creierului.
Cercetătorii iau în calcul posibilitatea ca un metabolism mai sănătos să influențeze indirect starea psihică. De asemenea, sunt investigate mecanismele prin care țesutul adipos comunică cu alte organe.
Deocamdată, nu se știe dacă grăsimea brună influențează direct riscul de depresie sau dacă asocierea observată este explicată de alți factori.
Prin urmare, stimularea acestui țesut nu poate fi considerată un tratament pentru anxietate sau depresie.
Grăsimea brună ar putea influența glicemia și sănătatea inimii
Capacitatea grăsimii brune de a consuma glucoză și acizi grași reprezintă unul dintre motivele pentru care cercetătorii investighează potențialul său metabolic.
Atunci când este activată, aceasta utilizează substanțe nutritive din circulația sanguină pentru producerea căldurii. Procesul poate influența modul în care organismul gestionează energia.
În studiile efectuate până acum, persoanele cu grăsime brună activă au prezentat, în anumite condiții, un profil metabolic mai favorabil.
Aceste observații au alimentat interesul pentru dezvoltarea unor metode prin care activitatea țesutului adipos brun să poată fi stimulată în siguranță.
Cu toate acestea, cantitatea de grăsime brună din organismul adulților este relativ mică, iar efectele sale asupra consumului total de calorii nu trebuie supraestimate.
Nu există în prezent dovezi suficiente că activarea acestui țesut poate înlocui tratamentele recomandate pentru diabet, hipertensiune sau alte afecțiuni cardiovasculare.
Temperaturile scăzute reprezintă principalul factor care activează grăsimea brună
Cel mai cunoscut mecanism de activare a grăsimii brune este expunerea la frig.
Atunci când temperatura mediului scade, organismul încearcă să își păstreze temperatura internă. Sistemul nervos transmite semnale care stimulează țesutul adipos brun să consume energie și să genereze căldură.
Acest proces poate începe înainte ca persoana să tremure de frig.
Studiile experimentale au arătat că expunerea controlată la temperaturi mai scăzute poate crește activitatea grăsimii brune la anumite persoane.
Totuși, reacția diferă în funcție de vârstă, compoziția corporală și particularitățile metabolice ale fiecărui individ.
Băile cu apă foarte rece și expunerea prelungită la temperaturi extreme nu sunt necesare și pot prezenta riscuri, mai ales pentru persoanele cu afecțiuni cardiovasculare.
Mișcarea și alimentația sunt investigate pentru efectele asupra acestui țesut
Pe lângă frig, cercetătorii analizează și alte mecanisme care ar putea influența activitatea grăsimii brune.
Activitatea fizică regulată poate modifica metabolismul și nivelurile anumitor substanțe produse de organism. Unele dintre acestea sunt investigate pentru rolul pe care l-ar putea avea în transformarea unor celule adipoase albe în celule cu proprietăți asemănătoare grăsimii brune.
Acest proces este asociat cu apariția așa-numitei grăsimi bej, un tip de țesut adipos care poate participa la producerea căldurii.
Există și cercetări privind influența unor compuși alimentari asupra termogenezei, însă rezultatele nu justifică recomandarea unor alimente sau suplimente ca metodă sigură de activare a grăsimii brune.
Pentru moment, activitatea fizică, alimentația echilibrată și menținerea unei greutăți sănătoase rămân metodele cu beneficii demonstrate pentru sănătatea metabolică.
Descoperirea ar putea deschide noi direcții în tratarea bolilor metabolice
Interesul pentru grăsimea brună a crescut considerabil în ultimii ani, deoarece acest țesut reprezintă un mecanism natural prin care organismul consumă energie.
Cercetătorii încearcă să înțeleagă dacă activarea sa ar putea deveni, în viitor, o strategie complementară pentru tratarea obezității și a diabetului de tip 2.
Rezultatele studiilor sugerează un potențial promițător, dar numeroase întrebări rămân fără răspuns. Specialiștii trebuie să stabilească în ce măsură stimularea grăsimii brune poate produce efecte clinice semnificative și dacă acestea se mențin pe termen lung.
Deocamdată, grăsimea brună nu reprezintă o soluție miraculoasă pentru slăbit și nici o metodă demonstrată de prevenire a depresiei sau a bolilor cardiovasculare. Importanța sa constă în faptul că oferă o perspectivă nouă asupra modului în care organismul utilizează energia și asupra legăturilor complexe dintre metabolism și sănătatea generală.
Sursa foto + text: csid.ro